Cel mai des mi-a fost pus pumnul în gură.
Am exersat toată copilăria să îmi reprim spusele.
Mi s-a închis gura sistematic.
Chiar înainte de a știi să SPUN, am avut de țipat din mine.
Am fost ”liniștită”, manipulată, atenția mi s-a deturnat încă de la primele zile de viață. Când nu știam cuvinte.
O vreme am uitat de ceea ce aveam de adus în lume prin vocea mea.
(Pentru că venim pe lume cu textele gata scrise).
Doar că nu știm să vorbim, iar cei din jur nu sunt nici pregătiți să înțeleagă limbajul cu care am venit.
Astfel că învățăm noi limba pământenilor, părinților, comunității care ne crește.
Și atunci am învățat cuvintele. Vorbite sau scrise.

Iar ei m-au obligat tac.
Să-mi țin cuvintele în mine. Acasă, la școală, pe stradă, în autobuz. Să stau la locul ”meu”. Și să tac.

În timpul ăsta emoțiile mele nu tăceau. Tot ce aveam de adus pe lume creștea în continuare în mine.

Uneori apucam să strig căte ceva, ieșea distorsionat sau țipat. Și atunci îmi readuceau instrumentele de educație ale tăcerii: frica, rușinea, umilirea, invidia.

Crescând în lumea asta am început să simt acel pumn în gât ori de câte ori încercam să vorbesc cu cineva ”important”. Îmi creștea pulsul, îl simțeam în tâmple. Autoritate, profesor, director, un ”tată” de instituție, o ”mamă” de prooiect. Tremuram și cuvintele nu mai ieșeau. Deveneau pumn și se opreau singure în chakra cea cu comunicarea.

Până într-o zi.
Până într-un an.
Până într-o primăvară.

Când am decis că nimeni nu îmi va mai spune să tac. Nu va mai îndrâzni. Nimeni nu mă va mai opri să îmi fac vocea auzită și nici eu nu îmi voi mai permite vreodată să opresc emoția mea să iasă sub formp de sunete sau cuvinte. Auzite, scrise, desenate.

Intr-o fantastică primăvară în care mi-am reacceptat vocea în toate frecvențele ei. Și ea nu era nici țipăt, nici șoaptă. Era vocea mea de Femeie.

Și atunci, toată informația, energia, emoția, învățătura pe care am venit să o aduc pe pâmânt s-a transformat în carte.

Și atunci cuvintele au ieșit din spațiul inimii, prin gură, prin mâini, prin ochi și s-au așezat frumos la rând, în pagini.

240 de pagini. 60 000 de cuvinte. 10 desene. 8 meditații.

Cuvintele au ieșit atât sub formă SCRISĂ cât și VORBITĂ.

E primăvară.
Dați-vă voie emoțiilor să vă împuternicească!

Această carte combină cuvântul scris cu exercițiile practice și meditațiile ghidate. La finalul anumitor capitole vei găsi o Misiune Cerească, urmata de un cod QR care te va conduce către adresa de internet la care se află videoclipurile cu meditațiile realizate de mine pentru tine.

Citind și exersând practic îți vei putea accesa ghidul interior, intuiția și amintirile emoționale care te vor conduce pe drumul întâlnirii cu tine, maestrul emoțiilor tale.

Acesta nu este un tratat științific despre emoții, ci o privire personală a unor informații primite din cer despre o lume plină de mister care constituie energia din care suntem creați.
Este pentru toți cei care simt mai mult decât spun, mai intens decât pot gestiona, mai rapid decât își pot aminti. Pentru cei în căutarea superputerilor lor, prezente dintotdeauna cu ei, la distanță de o respirație.

Cartea te asteapta aici: https://zananorilor.ro/produs/cartea-emotiile-mele-sunt-sup.

Crezi ceea ce simti!