Postul de radio care a inceput ca un spectacol de artificii in 2011 dar a sfarsit ca un scaparici de chibrit, stins in liniste, in 2012, de parca nici n-ar fi fost.
Si totusi noi, cei ce am creat energie vie acolo, am trait un an de poveste. Eu si toate zanele si zmeii de acolo: Anca Bartos, Gabriela Valentir, Catalin Victor, Catalin Dinu, Alina Teianu, Andreea Vraja, Georgiana Sfarlea, Cornel am format o echipa extrem de bine legata inca de la inceput. N-am avut timp nici sa ne certam, cum e frumos la un radio, pentru ca a mers extraordinar tot ce am facut impreuna. Premiul castigat la New York pentru un radio on-line sta marturie. Ca de fapt sindicatu’ din Radio Romania si-a dat seama dupa un an ca nu are nevoie de un astfel de radio – asta a fost surpriza unui sfarsit de vara in care totul s-a incheiat peste noapte.
Dar: raman pentru mine si mi-am adus aminte cu multa bucurie de zecile de interviuri realizate in acel an si pe care vreau sa le postez aici, cateodata.
Azi il voi aduce catre voi pe unul dintre cei mai curajosi zburatori care au fost printre noi, Ovidiu Balan.
Andreea Mihaela Stan – La “Povestile Norilor” interviu cu Ovidiu Balan – 2012
Ce drag si dor… Si totusi… Sunt pe cer, vin cu vant, ploua pe pamant, in suflet sunt.
Multumesc, Andreea!
Ce ma bucur ca inca saluti norii cu salutul Zanei Norilor!
Asa e, lucrurile frumoase facute impreuna lasa un dor dulce dupa ele! 🙂
Nu as putea uita nici daca ar fi sa vreau asta… dar imi este tare drag… ma calmeaza.